Mobbing si bullying: fenomenele moderne de discriminare în mediul organizațional
Discriminarea la locul de muncă poate lua atât de multe forme, subtile sau foarte pronunțate, încât mulți dintre noi deja s-au confruntat la un moment dat cu ea. Mai ales în contextul în care există atât de multe diferențe de opinie, de cultură și de credințe, de vârste și de naționalități, care în loc să formeze un mediu armonios de diversitate, creează un mediu ostil de discriminare. Poate fi vorba despre glume insensibile sau insultele colegilor, hărțuire sau intimidare, un tratament diferențiat sau încălcarea drepturilor (la concediu de maternitate, de exemplu), poate fi retrogradarea. Fenomenele de mobbing și bullying sunt tot mai răspândite în societatea modernă.
Nu sunt atitudini normale ce trebuie tolerate de frică să nu îți pierzi jobul. Din contră – sunt situații de discriminare clară la locul de muncă, care îți afectează încrederea, stima de sine și siguranța și îți pun în pericol sănătatea fizică și psihică. Pentru că repercusiunile pot fi grave pe termen scurt și lung, este foarte important să cunoști cele mai importante prevederi ale Codului Muncii care te ajută să rezolvi și să previi astfel de conflicte, fie că e primul tău job sau pe care îl ai de 20 de ani.
Află în cele de mai jos ce să faci dacă te simți discriminat la locul de muncă, dar nu știi cum să procedezi, cât și reglementările din Codul Muncii care te ajută să acționezi și să eviți consecințele – pentru tine și, de ce nu, și pentru alte persoane discriminate din jurul tău.
Ce este discriminarea la locul de muncă?
Pe scurt, discriminarea se referă la tratamentul diferit care dezavantajează o persoană sau un grup în comparație cu altele, aflate în situații similare sau comparabile. Printre principalele criterii de discriminare se numără cele legate de: sex, handicap, etnie, religie, naționalitate, convingeri, orientare sexuală.
Ea poate apărea chiar din timpul interviului și la angajare, cât și în stabilirea contractului și a condițiilor de muncă, în cazul dezvoltării profesionale, în cazul oportunităților de promovare, în cazul concedierii sau mutării pe alt post etc.
Însă puțini angajați au curaj să lupte contra discriminării la locul de muncă. Fie nici nu știu că există căi legale de a lupta (precum de a face petiție la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, de exemplu), fie le este frică să nu agraveze situația. Poate ai fost hărțuit de colegi sau ai un șef cu comportament toxic. Ca să oprești și să previi situațiile nefericite (conflictele cu colegii și cu șefii, demisia forțată, pierderea beneficiilor, daune aduse sănătății psihice) este mai important ca niciodată să fii informat despre drepturile tale.
Ce spune Codul Muncii cu privire la discriminarea la locul de muncă
Codul Muncii este cel mai important act pe care trebuie să îl respecte angajatorii și angajații, pentru a asigura condițiile de muncă în conformitate cu legile în vigoare. Există și alte acte normative care adresează probleme specifice – cod de conduită, cod etic, regulamentul intern etc. în care trebuie să fie tratate și situațiile discriminatorii și soluțiile în cazul acestora.
Înainte de toate, este foarte important să te informezi despre prevederile Codului Muncii, dar și despre toate drepturile și obligațiile tale și ale angajatorului, menționate în contractul de muncă și în regulamentele interne. Clarifică tot ce ține de salarizare, beneficii, program de lucru, siguranța la locul de muncă, atribuții și încadrarea profesională, șanse de promovare și de dezvoltare profesională, concedii și reguli în caz de demisie sau concediere etc.
Problema discriminării la job este reglementată în Codul Muncii unde se stipulează clar că fiecare angajat are dreptul de a beneficia de condiții de muncă adecvate și nediscriminatorii.
Mobbing si bullying: fenomenele moderne de discriminare în mediul organizațional
Te poți simți discriminat în numeroase moduri, chiar fără a face referire la criteriile de discriminare cunoscute. Dacă ceilalți colegi te întrerup când vorbești sau fac aluzii jignitoare la adresa ta, dacă te ignoră, dacă primești sarcini periculoase sau ce nu țin de competențele tale sau ești amenințat în nenumărate rânduri, ori un superior te hărțuiește și te jignește constant, atunci ești victima acțiunilor de bullying sau mobbing.
Mobbing-ul se referă la acțiunile sistematice de presiune psihologică, nedreptățile și umilințele exercitate de angajator sau de subordonați asupra unui angajat pentru a-l convinge să își dea demisia, în condițiile în care concedierea sa nu are o bază sau ar putea ridica probleme legislative pentru angajator.
Acțiunile acestea sunt adeseori repetitive și durează cel puțin 6 luni, urmărind sabotarea performanței sau a imaginii profesionale a victimei: îngrădirea dreptului de exprimare, izolarea acesteia, desconsiderea sa în fața colegilor, discreditarea profesională, compromiterea sănătății prin amenințări, agresări, sarcini periculoase etc. Efectele mobbing-ului sunt grave pentru sănătatea angajatului, care ajunge să nu mai poată să-și exercite atribuțiile profesionale și își dă demisia de la locul de muncă.
Adeseori, țintele mobbing-ului sunt persoanele supracalificate și cu un grad mare de inteligență emoțională, iar motivația de a le elimina este invidia (sau gelozia, frica de puterea victimei). Și orientarea sexuală, vârsta, credințele, etnia etc. pot fi motivele pentru care un grup dorește să îl preseze să-și dea demisia. Când victima rezistă atacurilor, abuzatorii își intensifică acțiunile.
Pe de altă parte, bullying-ul apare cel mai adesea când un superior dorește să își consolideze poziția și își alege ca țintă o persoană umilă și care nu opune rezistență la atacuri, pe care o umilește și o hărțuiește direct și informal, prin violență verbală, fizică sau psihologică. Dacă victima rezistă hărțuirii, atacatorul se retrage de cele mai multe ori.
Soluții: ce poți face dacă te simți discriminat la locul de muncă
Pasul 1: pregătește documentația necesară
În cazul în care te regăsești într-un dintre situațiile discriminatorii descrise în articol și ești tratat pe nedrept la locul de muncă, primul pas este să pregătești o documentație care poate dovedi acest lucru (e-mailuri sau mesaje pe telefon, convorbiri, cât și un jurnal cu data, ora și persoana care te discriminează, martori etc.). Acestea vor fi necesare când depui o plângere formală.
Pasul 2: semnalează-i în scris problema angajatorului
În mod firesc, pasul următor este să anunți managerul / supervizorul / angajatorul despre faptul că te simți discriminat la locul de muncă, modul în care se întâmplă, cât și despre găsirea unei soluții. Dacă lucrurile nu sunt soluționate, poți face o plângere și poți apela la departamentul de Resurse Umane.
Pasul 3: apelează la o instituție sau chiar la o instanță de judecată
Dacă nici acest lucru nu funcționează, următorul pas este să te consulți cu un avocat sau să ceri ajutor anumitor ONG-uri din domeniu, să te adresezi unui centru anti-mobbing (dacă e cazul) sau să te adresezi direct CNCD pentru a primi ajutor. Ultimul pas este să apelezi la o instanță de judecată pentru a-ți apăra drepturile și a primi despăgubiri.
Problema discriminării există de foarte mult timp și este cu atât mai greu de rezolvat cu cât este adeseori corelată cu stereotipurile societății în care trăim. Însă drepturile omului trebuie respectate și apărate indiferent de situație, iar companiile și angajații pot lucra împreună pentru a integra noi bune practici pentru combaterea discriminării. În fond, egalitatea și diversitatea sunt cele care stau la baza progresului și a unei societăți sănătoase, armonioase și de viitor.
În cazul mobbing-ului, atacatorii rămân adesea nepedepsiți, în timp ce în cazul bullying-ului, este mai ușor ca aceștia să fie sancționați. Din păcate, consecințele ambelor forme de discriminare în organizațiile moderne sunt aceleași: scăderea stimei de sine, furie și frustrare, anxietate și depresie sau alte probleme de sănătate mentală, șomaj (pentru angajat); scăderea performanței, a creativității și a eficacității, pierderea reputației, dar și a angajaților-cheie (pentru companii).