Mănăstirea Bârsana, un punct important de atracție pentru Țara Maramureșului


Miercuri, 30 iunie 2021 (Soborul Sfinților 12 Apostoli), mănăstirea Bârsana din #ȚaraMaramureșului își serbează hramul!


“Dacă vreți să cunoașteți cu adevărat Maramureșul, trebuie să participați la hramurile de la biserici și mănăstiri, iar când mai ajungeți pe la noi neapărat să veniți în data de 30 iunie, când e hram la mănăstirea Bârsana. Liturghia este una arhierească, localnicii vin îmbrăcați în port popular, iar la sfârșit cu toții sunt omeniți cu sarmale, plăcinte și gogoși de sufletul celor adormiți, pentru că maramureșenii pe lângă faptul că sunt ospitalieri, cred în viața veșnică, astfel că nu există hram la care să nu dea pomană de sufletul morților! Indiferent de ce anotimp vorbim, Maramureșul are câte ceva de oferit pentru fiecare călător. Când ajungi aici spui că ai ajuns în Rai. Oamenii buni ca pâinea caldă, peisajele de basm și credința puternică fac din Țara Maramureșului locul în care Divinitatea, natura și oamenii și-au dat mâna în cel mai frumos mod cu putință”, le-am spus eu celor de la Destinația Anului, atunci când au venit să filmeze aici. Țara Maramureșului a intrat în Marea Finală pentru Destinația Anului 2021 în România, un proiect Prima TV, alături de încă 5 finaliste.





Biserica mănăstirii Bârsana este una din cele mai înalte biserici de lemn din România, având 57m înălțime. Tot la Bârsana se găsește o a doua biserică care face parte din patrimoniul mondial UNESCO.



Ansamblul mănăstiresc se găsește în satul Bârsana. Așezarea sătească cunoaște prima atestare documentară în anul 1326. La acea vreme regele Ungariei Carol Robert de Anjou emite o diploma prin care sunt întărite drepturile de posesiune pentru Bârsana cneazului Stanislau Bârsan. Acesta avea să primească moșia cu drept de moștenire.



Fotografii: Pascal Hubert



Satul Bârsana este binecunoscut pentru prezența unei mănăstiri cu biserică de lemn încă din anul 1391.


În anul 1717 are loc invazia tătarilor. La acea dată, datorită ripostelor maramureșenilor tătarii dau foc mănăstirii Bârsana, bisericilor Cuhea, Dragomiresti, Moisei dar și multor case ale localnicilor.


În 1720 se construiește o altă biserică de lemn la Bârsana. În anul 1791 se desființează mănăstirea. Pe vatra mănăstirii mai ramân doar biserica si stăreția.


Pentru a feri biserica de profanare și distrugere, credincioșii din Bârsana au mutat-o în 1806 mai aproape de sat. În acest loc se găsește și în ziua de azi.


Biserica veche din Bârsana are o deosebită importanță culturală, fiind inclusă pe lista clădirilor de patrimoniu UNESCO.


Dacă vizitați mănăstirea Bârsana nu omiteți să vizitați și vechea biserică de lemn care este de fapt chinesența așezământului bisericesc de la Bârsana. Din păcate puțini vizitatori știu acest lucru și vizitează doar mănăstirea fără a mai vizita și biserica veche.


Biserica nouă a fost construită în intervalul 1993–1995. Este amplasată în partea estică a complexului monahal fiind destinată săvârșirii cultului. Ea este în același timp centrul spiritual și compozițional al întregului ansamblu.


Biserica a fost proiectată în următoarele dimensiuni: 22,57 metri lungime, 12,20 metri lățime și 57 metri înălțime, numărându-se printre cele mai înalte construcții de lemn din Europa.




Alexandra Catrinel Ghițescu




69 afișare0 comentariu