Cum ești cu psihicul după un an de pandemie? Strategii de reglare emoțională


Toată lumea vorbește despre efectele pandemiei, despre urmările acestei situații și despre cum ne raportăm la ele pentru a merge mai departe.


În septembrie 2020, în Frontiers in Psychology a fost publicat un studiu realizat în 96 de țări (s-au luat în considerare condițiile socio-demografice, tipul de personalitate, climatul politic).


Ceea ce este de notat este că efectele pandemiei încă le contorizăm, încă le observăm. Până în acest moment, la nivel mondial sunt câteva efecte comune tuturor societăților:


Efecte psihologice – depresie, anxietate, insomnii, tulburări obsesive, atacuri de panică. Cele mai expuse, mai vulnerabile persoane sunt cele care aveau o tulburare psihică preexistentă pandemiei, persoanele vârstice, persoanele singure, adolescenții și persoanele care au trecut prin forme grave de Covid-19.


Efecte de burnout în muncă (epuizare fizică și psihică) – date de lipsa de limite între muncă și relaxare, pentru cei care lucrează acasă.


Efecte socio-economice – reducerea salariului, pierderea slujbei, violențe domestice, divorțuri.


Efecte cultural-educaționale – închiderea școlilor, a instituțiilor de cultură, a teatrelor și cinematografelor.


Efecte informatice – digitalizarea într-un timp scurt a multor instituții – de la crearea de documente online, consultații psihologice online, școala online, la tururi virtuale ale diferitelor muzee și centre culturale.


De asemenea, pentru a previziona și gestiona efectele izolării sociale din rândul tinerilor, anumite guverne precum cel din Noua Zeelandă au publicat un plan cadru național de recuperare psihosocială și de wellbeing, susținut prin principiile colectivității și al implicării comunitare.


Totodată, persoanele în vârstă sunt foarte afectate de restricțiile pandemiei, întrucât ele sunt vulnerabile în fața virusului, au mobilitatea cea mai redusă și interacțiunile sociale cele mai rare.


Tot vârstnicii au rata cea mai scăzută în folosirea tehnologiei și a internetului, deci comunicațiile online cu membrii familiei, care de obicei se află la distanță de ei, sau cumpărăturile online nu sunt tocmai la îndemâna lor. Persoanele în vârstă sunt cele mai vulnerabile psiho-emoțional.


Pentru că azi-dimineață povesteam cu o prietenă despre un management de coping în caz de depresie datorată unei boli pe fond de stres, iată câteva strategii de adaptare și de reglare emoțională:



  • Mișcare și plimbare în aer liber (pădure sau locuri nu foarte aglomerate). O vizită în Maramureș ar fi o alegere bună. 🙂





Frumoasa mănăstire Bârsana din Maramureșul istoric, iubită chiar și de cei care nu sunt de rit ortodox


  • Faceți lucruri noi, proiecte personale, profesionale noi, învățați lucruri noi (ne supunem unui proces zilnic de învățare). O vizită în orașul Baia Mare ar fi un proiect nou. 🙂


Baia Mare văzută din Turnul Ștefan, un obiectiv pe care nu trebuie să îl ratezi dacă ajungi aici, Foto: Cherecheș Alexandru




Baia Mare văzută de sus, Foto: municipalitatea băimăreană


  • Găsiți emoții pozitive în viața de zi cu zi (o muzică bună, o prăjitură bună, o conversație plăcută, un film bun). O plimbare pe Câmpul Tineretului din Baia Mare cu siguranță te-ar face să vezi lumea în culori pozitive. 🙂

Câmpul Tineretului văzut de sus, Foto: municipalitatea băimăreană


  • Limitarea expunerii la situații alarmiste - eu de exemplu am dat unfollow multor publicații online care nu aduc speranță, ci doar prezintă partea negativă a lucrurilor.


Așa-i că doar văzând imaginile pline de verde te-ai binedispus? 😀

55 afișare0 comentariu