Bullying-ul online! Perspective psihologice, sociologice și juridice

Unul dintre subiectele tratate de mine în cadrul unor cursuri de educație juridică pentru elevi a fost bullying-ul.

Astăzi, accesul la internet a devenit o necesitate și, pe zi ce trece, suntem tot mai dependenţi de tehnologie.


Cyberbullying-ul – manifestat printr-un comportament agresiv de intimidare, hărţuire, umilire, tachinare și îndreptat în mod repetitiv către o persoană – este un fenomen care îi afectează, în diferite moduri, pe tot mai mulţi dintre utilizatorii de internet.


Am analizat subiectul bullying online, din mai multe perspective: psihologică, sociologică, de comunicare online şi juridică.


Impactul psihologic pe care cyberbullying-ul îl poate avea asupra unei persoane


Spre deosebire de bullying-ul tradițional, cel virtual ne pune în postura de victimă 24 din 24, ceea ce înseamnă că nivelul de stres resimțit crește vertiginos și ajunge să ne afecteze nenumărate aspecte ale vieții. Adesea, se ajunge la stări de anxietate, depresie, dependență de substanțe și, în unele cazuri, chiar tentative de suicid (vezi numeroase cazuri de elevi).


Cu toate măsurile de precauție, e posibil să devenim totuși ținta unor atacuri pe rețelele sociale. Sunt cazuri de bullying propriu-zis, când cineva vrea să ne atace, să își verse furia sau frustrările, să umilească, să hărțuiască.


Dacă intenția este rea și atacatorul este determinat să continue, atunci fiecare răspuns al nostru îl va stimula să atace din nou. Dacă trece de orice limită, atunci soluția este «unfriend» și «ban».


Din punct de vedere sociologic reţelele media ce au facilitat interconectivitatea umană au favorizat în acelaşi timp multiplicarea posibilităţilor de implicare în actele de cyberbullying. Glorificarea violenţei face ca aceasta să pară o cale dezirabilă de atingere a scopurilor proprii, foarte atractivă pentru copii şi adolescenţi, care încă sunt nesiguri de propriile lor capacităţi, şi pentru cei care nu au o imagine de sine puternică.


Despre ceea ce îi determină pe oameni să recurgă la cyberbullying, avem și perspectiva psihologică a lui Gáspár György: „Atât bullying-ul cibernetic, cât și cel tradițional sunt o poveste despre cruzimea fără limite; adevărul este și că în mediul virtual avem un deficit major de compasiune și o criză de empatie. Cu alte cuvinte, la baza acestor comportamente de dezumanizare a celorlalți se poate afla un deficit major de compasiune și o dorință bolnăvicioasă de a face rău în mod intenționat. Foarte mulți ani, specialiștii în psihologie erau de părere că nesiguranța și lipsa stimei de sine îi încurajează pe agresori să fie inumani; în zilele noastre, experții în psihologia comportamentului online ne spun răspicat că această teorie nu mai este valabilă — fiindcă ceea ce-l motivează pe agresorul digital nu este lipsa încrederii în sine, ci, posibil, tocmai o încredere prea mare în faptul că poate face orice fără a suporta niciun fel de consecințe. Majoritatea adolescenților și a tinerilor care încalcă regulile de «netichetă» (bunul simț și asertivitatea în spațiul virtual) sunt motivați de: intenția de a câștiga statut social prin agresarea unor semeni tocmai în punctele lor vulnerabile; dorința de putere și control asupra altora; și atenția care vine din partea martorilor virtuali — care, din păcate, prin pasivitate sau prin «like» și «share» încurajează, fără să realizeze, agresorul.“


Ce putem face din punct de vedere legal în România, în ceea ce priveşte fenomenul de cyberbullying, iar întrebarea firească este: Suntem oare protejaţi de lege, în faţa unor astfel de abuzuri?


În România nu există, la momentul actual, legislaţie specifică pe cyberbullying. Avem însă în Codul Penal articole care incriminează determinarea sau înlesnirea sinuciderii, ameninţarea, şantajul, hărțuirea, violarea vieţii private; de asemenea, în cazul minorilor, Codul Civil şi Legea 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copiilor reglementează drepturile fundamentale ale copilului, printre care şi dreptul de a fi protejat împotriva oricărei forme de violenţă, abuz, dreptul la protecţie împotriva oricărei forme de discriminare, dreptul de a nu fi tratat în moduri degradante.


Care sunt demersurile pe care le putem face din punct de vedere legal?


În cazul în care o persoană devine victimă a cyberbullying-ului, aceasta poate formula o plângere penală, pentru sesizarea organelor de cercetare penală. Este recomandat ca, în cazul mesageriei electronice şi a celei instant, să se recurgă la mijloace suplimentare de filtrare şi blocare a aplicaţiilor respective, pentru a fi protejat de corespondenţa nedorită sau mesajele injurioase. De asemenea, ideal este a se salva mesajele, pentru a le putea folosi ca mijloc de probă în fața organelor de urmărire penală şi în faţa instanţei de judecată.


Platformele sociale au devenit astăzi un mediu extrem de popular, de manifestare şi de împărtăşire a opiniilor și a intereselor personale. Prin urmare, spaţiul virtual poate fi pe drept cuvânt considerat noul teren de întâlnire, iar pentru unii dintre utilizatori este chiar un teren de luptă, unde se duc războaie crude, cu un impact devastator asupra celor care sunt ţintele unor bombardamente cu injurii, denigrări, umiliri.


Trăim într-o societate în care ne putem bucura de libertatea de exprimare. Să nu uităm, însă, să cultivăm cu mai multă atenție responsabilitatea în comunicare și să încurajăm respectul în relațiile cu ceilalți.

122 afișare0 comentariu